![]() Fiecare dintre noi trece prin situații neplăcute, dureroase în viață. Un examen oral picat cu umilință, o colegă de muncă care te bârfește, un șef care te nedreptățește, un iubit care te părăsește, o prietenă care te trădează, un frate care a rupt legăturile cu tine. Ele așează în inima noastră neiertarea, invidia, resentimentele, furia, dezamăgirea, tristețea, vinovăția, frica și ne îngreunează inima. Nu mai avem chef de nimic, suntem apatici, trăim dar nu suntem prezenți,nu mai avem încredere să ne înscriem la un alt examen, să începem o altă relație de iubire, să ne încredințăm secretele unei alte prietene. Ne-am blocat. Stăm pe loc. Prima datorie pe care o avem față de noi înșine este să trăim, să înaintăm în fluxul vieții. Pentru asta, e nevoie să ne eliberăm de„balast”, de ceea ce ne ține pe loc, de ceea ce nu se potrivește cu cel ce vrem să fim. Așa că, dacă vrei să-ți continui drumul înainte,drum pe care atât de frumos l-ai început, începe curățenia. Așa cum ai face curățenie într-o cameră, fă curățenie în inima ta. Pentru început, dă draperiile deoparte și deschide ferestrele inimii tale pentru ca aerul și lumina să inunde inima ta și să poți privi în jur. Ce ai strâns în inima ta? Uită-te la fiecare „lucru”( moment, situație, cuvinte, tonuri ale vocii, gesturi, acțiuni/ neacțiuni) care, nepotrivindu-se așteptărilor tale vizavi de persoană, relație, situație, ți-au umplut de amărăciune inima. Și, ca într-o curățenie, aspiră, șterge praful depus de trecerea timpului, aruncă ce s-a stricat, ce a expirat, ce nu mai ai nevoie și păstrează ceea ce ai nevoie. Chiar ai nevoie să-ți amintești cum ai plans și ai suferit când el te-a părăsit? Nu. Aruncă asta. Dar păstrează momentele frumoase când dansați, râdeați, vorbeați, vă sărutați. Ele vorbesc despre cât de mult ești capabilă să dăruiești și să trăiești la maximum atunci când iubești. Crezi că ai nevoie să-ți amintești cum te-ai certat cu prietena ta? Nu. În viața nouă pe care vrei să o creezi și care să fie mai bună, mai frumoasă, mai echilibrată, ai nevoie să-ți amintești de căldura pe care ai simțit-o prin împărtășirea speranțelor, dorințelor, secretelor, greșelilor cu prietena ta, de confortul acceptării și non-judecării primite și oferite și de tine și știi că oricând mai poți crea relații și trăi asta. Nu e nevoie să-ți amintești de umilința suferită la acel examen și care spune mai mult despre folosirea abuzivă a puterii de către examinator și mai puțin despre neștiința ta. Ia asta ca pe o lecție de viață în care să nu te mai lași intimidat de oameni cu putere cărora le-ai conferit aprioric o aură de sfinți datorită poziției în care se află. Învață că oamenii pot greși, au defecte și calități și că tu ești egalul oricui. Învață să vezi oamenii cum sunt și eliberează-i de așteptările tale. Primește înțelepciunea. Fratele tău nu-ți mai vorbește? Dar ce bine e că ai un frate! Amintește-ți de disputele pe care le aveai cu el cand te simțeai nedreptățit și care te ajută acum să-ți ceri drepturile când vezi că nu sunt respectate, de împărțirea patului/ camerei/ lucrurilor și care te ajută acum să fii un bun coechipier. Trăiește siguranța că oricând îi vei cere ajutorul, el va veni să ți-l ofere. Depinde doar de tine. Aruncă resentimentele și păstrează recunoștința. Aruncă furia și păstrează compasiunea. Aruncă regretele și păstrează frumusețea. Aruncă vinovăția și păstrează iertarea. Aruncă frica și păstrează bucuria. Aruncă invidia și păstrează prețuirea de sine. Aruncă neiertarea și păstrează iubirea. Aruncă nemulțumirea și păstrează liniștea. Tu ești păstrătorul inimii tale așa că ai grijă de ea. Păstrează în ea veselia, speranța, încrederea, plăcerea, dorința comuniunii cu oamenii, curajul încercării, încântarea descoperirii, pacea, iubirea, iertarea, compasiunea. Așa, inima va fi mai plină dar ușoară, ochii îți vor străluci, zâmbetul îți va însenina fața, umerii vor fi relaxați, privirea va fi curioasă iar pașii te vor duce cu ușurință înainte. Vei simți bucuria și siguranța din interiorul fluxului vieții. Te îmbrățișez, Angelica Comments are closed.
|
Despre mineCred că ne dezvoltăm continuu. Cred că învățăm unii de la alții. Și mai cred că avem nevoie uneori de cineva care să ne îndrume să ne putem descoperi propria cale pe care demult o căutăm. Categories
All
Archives
May 2018
|